Sa inveti copilul bune maniere si modele de comportament pozitive, dar mai ales sa ii determini sa le si puna in practica pare cea mai grea misiune. Ceea ce nu stii este ca micutii nu sunt atat de greu de educat pe cat pare. Trebuie doar sa te organizezi un pic si sa fii pe pozitii mereu. Copilul va creste si se va educa parca de la sine!
1. Adopta disciplinarea pozitiva!
Renunta sa te mai informezi cu privire la cele mai indicate metode de a-l pedepsi pe copil, la pauzele de time-out sau despre cum sa supravietuiesti crizelor de isterie ale copilului. Asta citesti, asta atragi! Cel mai bine este sa te concentrezi pe tehnica de disciplinare pozitiva, care are grija sa transpuna in fata copilului numai faptele bune, pozitive si de lauda si sa "ocoleasca" subtil, dar sigur, tot ceea ce este negativ. Nu inseamna ca trebuie sa ignori comportamentul negativ al micutului, dar nici sa il supraestimezi. Daca il accentuezi prea mult, exista toate sansele sa se repete.
2. Invata-l sa se autodisciplineze!
Este greu de crezut ca un copil se poate educa sau disciplina singur, cand abia tu reusesti sa o faci cu el, dar este adevarat. Specialistii sustin ca daca reusesti sa iti expui clar asteptarile pe care le ai de la el inca de dinainte de a face anumite gesturi necuvenite, micutii vor raspunde conform asteptarilor tale. Varsta potrivita pentru a incepe sa faci acest lucru este cam 2 ani!
3.Stabileste reguli si limite... care trebuie sa fie respectate!
Inca de cand este in fasa este important sa ii impui reguli. Asa cum mereu ai spus ca nu ill tii prea mult in brate pentru a nu se obisnui, ca nu il adormi in patul vostru pentru a nu-si face un obicei din asta, este la fel de important ca si atunci cand creste sa fii pe pozitie cu regulile si limitele. Numai ca de data aceasta ele nu mai trebuie sa fie tacite, ci verbalizate si clarificate astfel:
-
expune-i regula;
-
spune-i motivul pentru care trebuie sa o respecte si ce rol are;
-
urmeaza si tu aceasta regula (esti cel mai apropiat si important model comportamental al copilului);
-
nu accepta nicio abatere de la regula; daca accepti chiar si o singura data acest lucru, cu siguranta abaterea se va mai repeta;
-
explica-i ca exista consecinte ale nerespectarii unei reguli si spune-i clar si concis care sunt acestea pentru a sti la ce sa se astepte;
-
nu uita sa il lauzi de cate ori respecta o regula; aceasta este o metoda de succes prin care determini inradacinarea comportamentului pozitiv la copil.
4. Invata-l sa isi exprime sentimentele si trairile verbal, nu comportamental!
Copiii mici se comporta adesea neadecvat din cauza ca se simt tristi, suparati, frustrati, furiosi. Sentimentele negative care-i incearca sunt transpuse in forma cea mai primitiva, pentru ca este singura pe care o cunosc: arunca, lovesc, musca, trag, sparg etc. Daca acestia ar sti sa isi exprime verbal sentimentele, astfel de manifestari s-ar diminua considerabil. Este responsabilitatea parintilor sa ii ajute pe micuti sa externalizeze aceste emotii si sa invete sa le controleze.
5. Invata-l sa rezolve conflictele pe cale pasnica!
Pe langa faptul ca uneori nu stiu sa exprime sentimentele negative, micutii nu stiu nici cum sa rezolve conflicte atunci cand ele apar. Astfel ca recurg tot la modele comportamentale negative. Este esential sa il inveti pe copil sa rezolve problemele pe cale pasnica sa il ajuti sa-si dezvolte abilitati si strategii in acest sens:
-
lasa-l sa ia decizii si singur, acolo unde se poate;
-
incurajeaza-l mereu sa nu se lase batut si sa fie perseverent, fara a interveni pentru a-l ajuta;
-
provoaca-l sa gandeasca mereu atunci cand are o nelamurire; de exemplu daca te intreaba cum se face ceva pentru ca nu stie, intreaba-l "tu cum crezi ca se face?"; incercarea unui raspuns (fie el si gresit) il ajuta sa capete incredere in sine si chiar si sa gaseasca, la un moment dat, solutia potrivita.
6. Invata-l sa aiba rabdare!
Daca exista o abilitate pe care o invata cel mai greu un copil aceea este rabdarea. Copiii mici nu reusesc sa aiba rabdare de nicio culoare! Insa aceasta poate fi invatata in timp cu putina dexteritate din partea parintilor.
-
invata-l sa astepte, nesatisfacandu-i mereu poftele; atunci cand iti cere ceva, nu ii da ascultare imediat; lasa-l sa simta ce inseamna sa astepti, chiar daca este naplacut; nimanui nu-i place sa astepte, dar este nevoit uneori sa o faca, in timp va invata sa controleze reactiile pe care are tendinta sa le aiba;
-
empatizeaza cu el si arata-i ca stii ce simte si ca e neplacut sa stai sa astepti; spune-i ca stii ca se simte trist si suparat, poate furios din cauza asta, dar ca face o treaba minunata si ca esti mandra ca reuseste sa stea linistit in timp ce asteapta ceva; explica-i de ce trebuie sa astepte lucruri pentru a nu o lua ca pe o pedeapsa si cum il va ajuta la maturitate;
-
implica-l in activitati care necesita rabdare (la inceput nu va fi prea entuziasmat, dar exersand va reusi sa dobandeasca sia ceasta virtute)
