Insuficienta respiratorie este una dintre principalele cauze ale mortalitatii in randul copiilor. Ea nu este o boala in sine, ci un simptom al unor afectiuni localizate la nivelul sistemului respirator si nu numai. Este o urgenta medicala ce necesita ajutor medical asistat si internare in spital.
Cum apare insuficienta respiratorie?
Sistemul respirator alimenteaza organismul cu oxigenul necesar pentru functionarea metabolismului aerobic, iar simultan se elimina dioxidul de carbon, adica deseurile metabolice majore. Insuficienta respiratorie apare atunci cand rata schimbului de gaze dintre exterior si organism nu se poate adapta nevoilor sau cerintelor metabolice ale organismului. Aceasta este diagnosticata atunci cand copilul pierde capacitatea de a furniza suficient oxigen in sange si se dezvolta o conditie numita hipoxemie. Aceasta este definita uneori ca scaderea partiala a presiunii oxigenului in sange.
Care sunt cauzele insuficientei respiratorii la copii?
Orice afectiune a sistemului respirator sau diminuare a functiei pulmonare poate sta la baza insuficientei respiratorii la copii. Ea nu este o boala in sine, ci mai degraba un simptom al unei afectiuni pulmonare. Insuficienta respiratorie acuta este mai frecventa printre bebelusi si copii mici decat printre adulti in principal din cauza diferentelor anatomice si gradului de dezvoltare fizica. Caile respiratorii la copii cuprind zona care se extinde de la nas la faringe, orofaringe, laringe si trahee, iar problemele pot aparea din mai multe cauze.
- nou-nascutii si sugarii sunt obligati sa respire nazal pana la 2-6 luni, din cauza apropierii epiglotitei de nazofaringe;
- congestia nazala poate conduce la insuficienta respiratorie la aceasta varsta.
Dimensiunile mici ale cailor respiratorii la copii pot sta la baza obstructiei nazale si aparitiei problemei. La copiii mai mari, tesutul adenoidal si limfoid amigdalian este proeminent si contribuie la obstructia cailor nazale. Asadar, pe langa obstructia cailor respiratorii si leziunile tesuturilor pulmonare sau slabirea musculaturii care ajuta la patrunderea aerului in organism pot determina aparitia insuficientei respiratorii.
Alte cauze frecvente care pot sta la baza insuficientei pediatrice respiratorii sunt:
- leziuni dobandite (infectii, traumatisme, amigdale hipertrofice sau adenoide);
- leziuni sau afectiuni congenitale (anomalii craniofaciale, stenoza subglotica etc.);
- edemul pulmonar;
- embolia pulmonara;
- infarctul etc.
Cum se manifesta?
Cel mai frecvent simptom al insuficientei respiratorii este dispneea, adica sentimentul de sufocare, senzatia ca micutul nu are aer suficient. La copiii mici apar si sunete semnificative la respirat, in special pe partea de expirare se sesiseaza prezenta unui usor geamat. De asemenea, bataile accelerate ale aripilor nazale reprezinta un simptom. Acestea apar in urma incercarilor repetate ale copilului de a accelera ritmul respirator pentru a primi oxigenul de care are nevoie.
Tahipneea sau ritmul de respiratie creste ingrijorator, pana la 100 de respiratii pe minut. Odata cu imposibilitatea de a respira apare si tusea care este uscata si chinuitoare pentru cel mic. Starea generala a micutului este alterata. Riscul de morbiditate este crescut in cazul insuficientei respiratorii, daca nu se intervine rapid cu ventilatie artificiala.
Cum se trateaza insuficienta respratorie la copii?
Insuficienta respiratorie este o urgenta medicala si necesita ventilatie artificiala asistata rapida. Copilul este internat si beneficiaza de gimnastica respiratorie pentru a-i fi drenate si aspirate fluidele secretate in exces. Medicul trece apoi la tratarea simptomelor prezente. Daca apare febra, medicul va folosi antitermice pentru a o regla si echilibra. De asemenea, se asigura hidratarea copilului prin administrare perfuzabila pentru a echilibra nivelul de electroliti.
Daca cel mic este internat cu alte afectiuni medicale asociate sau independente ori cauzate de afectiunea sistemului respirator ca anemie, malnutritie sau rahitism se apeleaza la tratament cu suport imunologic. Intre timp medicul incearca sa depisteze care este cauza care a stat la baza aparitiei simptomului pentru a putea stabili schema terapuetica adecvata si a indeparta cauza. Tratarea simptomului nu ajuta la vindecarea afectiunii declansatoare.
